Covasna

  Covasna era una din destinatiile noastre de vacanta. A fost 3 ani la rand consecutiv. Se intampla pe cand eu eram in liceu. Toate amintirile mele legate de Covasna sunt imbarligate rau de tot. Odata ce ajungeai acolo aveai senzatia ca esti la nebuni. Eram internata la spitalul de nebuni(de boli cardio-vasculare). Daca m-ar fi internat la adulti era o total alta poveste. Eu eram internata la copii. Cu felul meu de a fi de atunci spitalul era o puscarie. Nu aveam voie sa iesim din incinta lui decat daca ne luau parintii. Noi, astia de 16-17, turbam acolo. Eu eram la cura de slabire. Eram obsedata ca sunt grasa si ma gandeam ca aici aveam ocazia sa slabesc ca nu urla mama pe mine. Nu eram fara mama. Asta in visele mele cele mai frumoase de adolescenta se intampla. Mama era la adulti dar la cantina nu eram programate deodata.

 Acum trebuie sa spun ca eu nu aveam nici pe dracu dar ca ai mei refuzau sa ma lase acasa daca ei plecau pe undeva. Cam 15% din tot spitalul de copii cardio avea vreo problema la inima. Restul erau isterici, asa cum am descoperit eu si Vlad intr-o seara. Citeam cartea aia cu Veronica sinucigasa(sunt o ignoranta, cartea aia mi-a placut!). Aveam noi, astia prapaditi(15,16,17), un loc de fumat si de citit. Aveam toti cate o carte cu scene „sexi”, citeam pe rand. Daca nu aveai carte cu scene „sexi” erai novice si dupa cateva tatonari erai acceptat. Era destul de usor sa intri in grupul nostru(grupul se schimba de la an la an dar traditia ramanea). Daca nu erai fumator, la Covasna-spital de cardio-vasc, ajungeai fumator. Trebuia sa ai doar varsta sau sa ai mintea.

 Ne imprieteneam si cu astia mai mici. Alegeam cate un protejat. Ii protejam de gura si de palma asistentelor. Baietii isi alegeau un baietel si fetele cate o fetita. Intr-un an eu am avut doua protejate de 12 ani. A fost un chin. Amadoua vroiau sa se pupe cu acelasi baiat. In rest nu a fost foarte greu pentru ca una dintre ele era mai descurcareata si mai flegmatica. Nu se plagea foarte mult. Imi aduc aminte ca odata cea descurcareata nu avea cu cine sa joace carti pe pedepse(pahare de apa). S-a sifonat si a inceput sa joace cu ea carti(invatata tot de mine). Incercam eu sa-i sugerez ca daca tot joaca cu ea sa nu se pedepseasca dar nu a functionat. A tinut-o 25 de pahare de apa. Dupa 25 de pahare nu mai putea sa se joace ca era prea ocupata sa faca drumuri la baie. In aceeasi zi, cealalta protejata(mai putin descurcareata) a visat ca fuge Moartea dupa ea cu securea si cu tot arsenanul si striga dupa ea „pisa-te ca te omor”. A comis-o. Am luat cearceaful, l-am spalat, am intors salteaua(descoperind impreuna ca nu a fost singura), i-am dat cearceaful meu si am tinut-o in brate pana a adormit linistind-o ca tanti(asistenta) nu o sa afle niciodata. Nici nu a aflat. Erau prea ocupate sa urle.

 Nu aveam voie sa iesim din incinta. Noi(astia mari) ieseam la greu. In noi nu se dadea ca riscau prea mult ca baietii sa riposteze pe aceeasi cale. Mergeam la cascada, la releu etc. Daca erai din zona Covasna erai scutit de tot circul daaar, scutit fiind, noi te scuteam si de partea faina: baia pe furis, fumatul, cititul porcoseniilor, excursii mai intepartate pe munte decat cele de la releu si cascada.

    M-am imprietenit acolo cu Dana(care mi-a scris adresa ei pe o tigara intr-un pachet-imi pare rau Dana dar fumam fara sa ma uit la tigara). Ce s-a intamplat in vacanta aia a fost mult prea derutant ca sa pot sa fiu clara. Dana era „batausa”. Era din Bucuresti, dintr-un cartier periculos. Vorbeam tot timpul. Sa vorbim devenea mai important decat sa participam la restul activitatilor. Amandoua faceam Tae kWon Do. Ea era batausa rau. Eu, desi vicecampioana la T.W.D., nu reuseam sa dau. Ne harjoneam(asa vorbeam noi :-)) ). Ne tranteam. Bine, ea facea traba asta cateodata. Eu ma aparam incercand sa ma eliberez de sub ea.

  In toata prietenia noastra a aparut Vlad. Noi vroiam sa-l alipim. Dana nu dadea semne ca ar fi incantata de el. El si-a pus ochii pe mine. Dana nu era niciodata in plus. Cu Vlad, ne luam glucoza cu litere pe ele. Eu mancam M-ul, Dana D-ul si Vlad restul. :-)) Si Vlad V-ul. Restul il imparteam. Initial Dana nu stia ca mananca D-ul si noi faceam misto de ea „iti plaaace? e dulce, nu?”.

 De aici nu stiu unde a disparut cititul de porcosenii si in resposabilitatea cui a ramas. Noi 3 ne-am cam rupt. Vlad avea grija de fratele lui, eu de Dana(:-))) ) si Dana de mine. Vlad incepea sa creada ca eu sunt misterioasa si alte treburi. Eu raspundeam(nu pot sa rezist flirtului, nici macar atunci cand chiar nu vreau sa-l fac si chiar nu vreau nimic defapt). Aveam prieten acasa. Ezitam. Mana pe piciorul meu, pe sub masa la cantina, privirile, sarutul. Innebuneam.

 Intr-o zi, Dana m-a trantit pe pat, m-a imobilizat si eu nu i-am raspuns decat cu un zambet. Era atat de nervoasa. Aproape ca-mi urla „riposteaza”. Nu ne loveam niciodata. Dar ne intindeam bine de tot. Daca simteam durere urlam „Tuuuu!” si stransoarea se mai relaxa. Nu tavaleam pe iarba in mare parte. Atunci m-a trantit pe pat. Nu puteam sa-i raspund. S-a rosit toata! Urla la mine. Eu ii zambeam si o ridicam din bazin. S-a enervat si mi-a zis fara sa-mi elibereze incheieturile „tu esti lesbiana!”. Pe mine ma bufnit rasul. Pe ea a durut-o rasul meu. Am incercat eu s-o mai linistesc trantind-o din cand in cand. Nu mai reactiona. Vorbeam doar. Defapt, vorbea cu mine cand avea ea chef. Nu stiu ce era in mintea ei. Pot sa banuiasc. Nu mai intelegeam daca am gresit sau am provocat-o sa greseasca. Daca am incalcat eu ceva cod nescris inca. Nu intelegeam daca am suparat-o sau ii era frica sa nu o judec. Nu mai intelegeam nimic asa ca am lasat-o balta. Vorbeam politicos. Ne exprimam punctul de vedere in diferite discutii. Uneori eram deacord, alteori nu. Oricum, eram reci.

Vlad. Vlad credea ca femeia vietii lui trebuie vazuta in toate ipostazele posibile: la munca, in bacatarie, pe masa de la maternitate, in fotoliu citind, in baie facand treaba mare, sub o alta femeie, peste o alta femeie etc. Ne provocam. Flirtam. Citea Cioran. Mult. Avea vreo 4 carti cu el. Eu refuzam sa citesc Cioran. El refuza sa citeasca porcoseniile mele. Ne plimbam intr-o zi si am dat de o casuta din paie. Ne-am ascuns acolo. Ne-am privit mult. Ne-am ridicat deodata. Am plecat deodata. Ne-am asezat pe o piatra in mijlocul raului. Ne-am sarutat. Ne-am imbratisat. Ne-am provocat. Ne-am lasat. Am zarit o piatra in rau care semana cu o inima. I-am aratat-o. Am plecat deodata de acolo. Cand s-au implinit 2 saptamani, ne-am intalnit la cantina. Mi-a aratat piatra. A strans-o in pumn si a rupt-o in doua. M-a lasat sa aleg.

 Inca am piatra. Dana, imi pare rau, dar am fumat tigara aia. Am fumat pix. Pe cand mi-am dat seama se mai vedea doar numele si mi-a fost foarte greu sa o sting. Asa ca te-am fumat pana la capat.

  Odata la Covasna, o asistenta mi-a lovit protejata. A iesit un circ incredibil. Cu doctoritele care incercau sa ma intimideze si sa tac, cu mucii mei si ai ei peste tot. Protejata mea era dintr-o familie cu 7 copii, diagnosticata cu isterie de gradul 3. Tot ce vorbea era de fratii ei. Ameninta ca spune la mama desi eu stiam ca mama ei ar fi lovit-o si mai tare. A intrat la culcare cu 5 minute intarziere pentru ca a venit sa-mi spuna noapte buna.

 Circul s-a oprit cand asistenta a primit avertisment si cand avertismentul ala a fost scris de doamna doctor sub ochii mei. Trebuia sa fiu cuminte in ultima mea vara la Covasna. Asistenta era cu ochii pe mine. Riscam prea mult si nu vroiam sa distrug micul cerc de citit porcosenii. Vara aia m-am plimbat mult prin spital si prin gradina spitalului. Am dat de o cladire parasita care, dupa intrebatul ce a urmat, s-a adeverit ca fi fostul spital de copii. Spun spital de copii pentru ca spitalul ala te lecuia de a mai fi copil. Stateam toata ziua intre ruine chiar daca riscam sa-mi cada tavanul in cap. Intr-un fel, imi doream sa cada tavanul in cap.  Vreau sa raman asa, intre ruine. Inca putin, inca o viata.

 Toate internarile mele la Covasna au fost un chin. Acasa nu se intampla mare lucru. Acolo se intamplau atat de multe si repede incat uneori incurc vara cu amintirea. Imi ia ceva timp de gandire sa-mi dau seama cand si ce s-a intamplat. Inca nu mi-am dat seama in ce vara am fost aruncata de unu in parau. Dana si Vlad nu cred ca au fost in ultima. Imi aduc aminte ca am intrebat de ea dupa un an. Stiam ca Vlad nu o sa mai vina niciodata la Covasna. Avea deja 18 ani si putere de decizie. Am intrebat doar de ea. Fusese inaintea mea cu o saptamana.

 Tot la Covasna m-am vopsit pentru prima si ultima data in viata mea. Mi-am vopsit parul in roscat cu sampon colorant. Stiam unde sa gasesc de la unul care si-a facut o creasta alba si pe care nu-l mai lasau sa intre in camera.

  Nu o sa-mi mai vopsesc niciodata parul. Nici cand o sa fiu o ruina.

2 comentarii

  1. Foarte frumos blog, azi l-am citit si in pauza de masa si in seara asta:-)

    Ce tare ai incheiat!

  2. Ma bucur ca ti-a placut. Am mai corectat si din greseli. :-))


Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s