aaaaaaaa!

 Cred ca imi e dat sa observ contradictii inutile!  Asta e vocatia mea.

  De ce cei mai revoltati si salbatici oameni din lume ori ajung pe taramul absurdului ori o dau in liniste absoluta?

   NU ar trebui sa cunosc ce-i aia fericire. As tampi de tot. Imi vine sa-mi iau pielea de pe mine. Imi doresc atat de mult sa ma schimb. Vreau sa fac schimb de piele cu altcineva. Vreau sa-mi pierd cei 7 ani de acasa. Vreau sa fac click in mine si sa schimb sensul , banda, placa, viata.

 Cand eram mica si ma taiam/loveam urlam ca de ce curge sange. Daca incerca cineva sa ma curete si sa ma panseze urlam ca de ce ma doare, de ce umbla la ce ma doare pe mine, de ce se atinge de mine fix in locul si in locul care durea mai tare.  De ce nu ma imbratisa nimeni? De ce te loveau pe tine?

  Domnule! Recunosc ca odata ati fost un om important, ca stiti multe si nu pentru putini. Mai stiu si ca oamenii care va asculta acum se plictisesc cumplit cand alta data va ascultau rupti de aerul ce ii inconjura. Ati avut toata admiratia mea si ati calcat-o in picioare. Ati facut-o intr-o mica stare de iritare, stare mai nou va caracterizeaza. Stiu ca ati imbatranit si mai stiu ca daca ati accepta ca nu mai sunteti omul care ati fost ati fi la fel de respectat pentru ceea ce ati fost. Nimeni nu v-ar opri sa va opriti. In schimb, 5 oameni asteapta sa-si consume viata in locul dumneavoastra. Acum nu insemn nimic pentru dumneavoastra. As fi instare sa va ingrijesc, sa va hranesc, sa va pun olita sub, sa va spal. Nu as avea nici o scarba de dumneavoastra. Dar cu mine ati apasat butonelul gresit!

  „Copiii din ziua de azi nu mai au educatie academica”

  Fraza asta suna ca din gura mamei mele. Va dau un exemplu. O mama isi creste copilul 7 ani dupa care spune ca copilul ei nu are cei 7 ani de acasa.

 Care educatie academica? De la cine?

  Si as vrea foarte mult sa va intreb dar dumneavoastra spuneti ca sa nasc discutii in contradictoriu vorbind cu studentii. Nu cred in treaba asta. Vorbind cu ei gasiti calea de mijloc.

  Oricum, nu cu mine.

 Eu sunt de azi o scorpie. Asa ca nu mai are sens sa va spun cate frustari isi gasesc calea de iesire in preajma mea. Si sunt o scorpie pentru ca tocmai mi-am descoperit prioritatile.

  Cel mai probabil, ati pierdut ultimul student care va asculta cu respect. Am carti si incep sa cred ca imi ajung. Si ce daca dumneavostra le-ati scris? Nu puteti banui macar cati oameni care au terminat facutatea asta isi baga piciorul in profestie. Asta numesc eu „educatie” academica.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s